O descoperire geologică relevă legături surprinzătoare între Terra și Venus: Geologie comună și misterele trecutului „geamănei” Pământului

O nouă descoperire realizată de oamenii de știință scoate la lumină similitudini neașteptate între Pământ și Venus, cele două planete fiind deseori considerate surori datorită caracteristicilor fizice, geologice și atmosferice comune. Cercetătorii au descoperit recent un nou aspect al geologiei planetei Venus care subliniază legăturile strânse dintre aceste două corpuri cerești. De data aceasta, descoperirea necesită o privire mai profundă în interiorul fiecărei planete.

Geologie comună și misterele trecutului lui Venus

Venus și Pământul sunt considerate gemene din mai multe motive: ambele sunt vecine în sistemul solar interior, sunt planete stâncoase, au dimensiuni și mase similare, au puține cratere, ceea ce sugerează suprafețe tinere, și ambele au atmosfere și nori densi. Pe lângă aceste asemănări, cele două planete împărtășesc și caracteristici geologice comune, cum ar fi vulcanii, munții, platourile și câmpiile.

Un nou studiu publicat în revista Nature Geoscience explorează în detaliu aceste similitudini, concentrându-se asupra unei regiuni de pe Venus numită Ishtar Terra. Această regiune este una dintre cele trei mari înălțimi de pe Venus și include lanțul muntos Maxwell Montes, care atinge o înălțime de aproximativ 11 kilometri, comparativ cu Everestul de pe Pământ, care are 8,8 kilometri.

Ishtar Terra prezintă un teren extrem de complex și deformat, indicând faptul că Venus a trecut printr-o activitate geologică intensă în trecut. În această regiune se află și Lakshmi Planum, un platou vast de două milioane de kilometri pătrați și aproximativ patru kilometri înălțime, înconjurat de terenuri extrem de deformate și caracterizat de fluxuri de lavă netedă și doi vulcani mari de tip scut, Colette Patera și Sacajawea Patera.

Implicații pentru înțelegerea evoluției planetare

Studiul se concentrează pe un aspect specific al geologiei, numit cratoane. Acestea sunt nuclee geologice antice ale continentelor de pe Pământ, părți stabile ale litosferei care au supraviețuit unei istorii extinse de rifturi continentale și fuziuni. Pe Pământ, cratoanele sunt formate din roci de bază extrem de durabile și au rădăcini adânci care pot ajunge la sute de kilometri în mantaua planetei.

Echipa de cercetători, condusă de Fabio Capitanio, profesor asociat la Monash University, a folosit date de la sonda spațială Magellan a NASA și simulări pe calculator pentru a investiga formarea Ishtar Terra. Aceștia au descoperit că această regiune de pe Venus ar putea s-a format în mod similar cu cratoanele de pe Pământ. Structurile emergente din modelul lor oferă o topografie, gravitație și grosime crustală remarcabil de comparabile cu platourile de pe Venus, similare cu cele ale cratoanelor terestre.

„Aceste descoperiri provoacă înțelegerea noastră despre modul în care evoluează planetele”, a spus Capitanio.

Deși Venus nu are tectonică a plăcilor, cum are Pământul, cercetătorii sugerează că litologia fierbinte a planetei ar putea fi un analog bun pentru Pământul timpuriu, favorizând procesele de formare a continentelor similare cu cele care au avut loc pe planeta noastră.

Implicații pentru viitoarele misiuni spațiale

Aceste descoperiri aduc o perspectivă fascinantă asupra modului în care Venus ar putea oferi indicii despre istoria timpurie a Pământului. În timp ce Pământul este plin de viață, Venus este mult prea fierbinte pentru a susține viața așa cum o cunoaștem. Însă, recunoașterea similitudinilor dintre cele două planete poate ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine evoluția Pământului.

Capitanio a subliniat că cercetarea deschide calea pentru viitoarele misiuni pe Venus, cum ar fi DAVINCI, VERITAS și EnVision, care ar trebui să ofere informații suplimentare despre istoria geologică a acestei planete și legătura sa cu Pământul. Această nouă descoperire subliniază faptul că, deși Pământul și Venus au evoluat diferit, există mecanisme fundamentale comune care pot fi studiate pentru a înțelege mai bine traiectoria fiecărei planete.